Ce sunt palpitatiile?

Palpitațiile sunt descrise prin senzația că inima bate prea repede, prea puternic sau ca sare peste anumite batai. Ele pot fi resimtite in zona pieptului sau in gat si de obicei nu dureaza mai mult de cateva secunde sau cateva minute.

Desi majoritatea situatiilor in care palpitatiile apar nu sunt alarmante si nu tradeaza afectiuni cardiologice grave, in anumite contexte este recomandat sa mergi la un cardiolog pentru o consultatie amanuntita. Explicam imediat mai jos pe larg cauzele si ce e de facut in aceste cazuri, pentru o mai buna intelegere.

Palpitatii cauze

Cele mai comune motive pentru aparitia palpitatiilor consta in:

• Anxietate, stres, frica sau emotii mari
• Sarcina, menopauza sau modificari hormonale
• Cafeina, alcool, tutun sau consum de droguri
• Exerciții fizice intense
• Hipertiroidism
• Niveluri scazute de gliecemie, potasiu, oxygen sau dioxid de carbon in sange
• Febră
• Anemie
• Deshidratare sau pierdere masiva de sange
• Diferite medicamente (pentru hipertesiune, antitermice, inhalatoare pentru astm, pentru raceala si tuse, suplimente nutritive etc)
• O cauza mai grava a palpitatiilor ce presupune consult si tratament cardiologic rapid este reprezentata de aritmii (ritm cardiac neregulat).

Cand apar palpitatiile?

Desi nu putem generaliza momentele in care oamenii pot avea palpitatii, s-a constatat ca cel mai des aceste senzatii apar in urmatoarele contexte:

• După masa – Alimentele picante, alcoolul sau cafeaua pot favoriza aparitia palpitațiilor
• Noaptea – oamenii observa mai usor daca au palpitatii inima noaptea din simplul motiv ca nu mai sunt distrasi de alte evenimente sau activitati. In realitate, e foarte posibil ca palpitatiile sa fie prezente si in timpul zilei, doar ca sunt trecute mai usor cu vederea prin prisma dinamicii programului
• In pozitia culcat – Dormitul pe o parte poate crește presiunea în corp, ceea ce poate cauza palpitații.
• Palpitații in sarcina – Când ești însărcinată, ritmul cardiac și cantitatea de sânge care circulă în corpul tău cresc pentru a susține bebelușul. Este comun ca femeile însărcinate să aibă palpitații cardiace, iar de obicei acestea sunt inofensive. Dar cel mai sigur este sa consulti medicul tau pentru a lua toate masurile de precautie si un eventual tratament daca situatia impune.

Daca ai palpitații cardiace des si dureaza mai mult de cateva secunde / minute, consulta neaparat un medic cardiolog. Este posibil sa existe o cauza mai serioasa si sa ai nevoie de tratament adecvat. Dupa efectuarea unor investigatii specifice, precum analize de sange, EKG, ecocardiografe, test de efort, monitorizare tensiune si altele, daca se identifica faptul ca o boala cardiaca este responsabila de prezenta palpitatiilor, ti se va indica un tratament corespunzator.

Tratament palpitatii

De cele mai multe ori nu ti se va recomanda niciun tratament pentru palpitatii daca acestea nu sunt cauzate de o boala cardiaca. Este important sa eviti cauzele care le provoaca, sa reduci stresul, anxietatea si factorii de risc din stilul tau de viata. Eventual, anumite tehnici de relaxare sau meditatie pot fi utile, impreuna cu unele suplimente (naturale) cu rol de linistire.

Dacă ai insa o boală de inimă sau un ritm cardiac anormal, este posibil să ai nevoie de medicamente sau proceduri chirurgicale, in functie de ce iti recomanda medicul dupa efectuarea investigatiilor. De asemenea, daca ai simptome precum durere sau strangere in piept, brate sau spate, probleme cu respiratia, transpiratii neobisnuite sau ameteli, cere imediat ajutor medical specializat, pentru a evita orice complicatie.

Pentru palpitațiile cauzate de o afecțiune cardiacă, complicațiile posibile pot include lesin, stop cardiac, accident vascular celebral si insuficienta cardiaca. Toate acestea reprezinta afectiuni grave ale inimii, care pot pune viata in pericol.

• Lesinul – Dacă inima bate rapid, tensiunea arterială poate scădea, provocând leșinul. Acest lucru este mai probabil la cei cu o problemă cardiacă, cum ar fi boala cardiacă congenitală sau anumite probleme ale valvei.
• Stop cardiac – palpitațiile pot fi cauzate de probleme grave ale ritmului cardiac și pot determina inima să nu mai bată eficient, intervenind stopul cardiac.
• Accident vascular cerebral – Dacă palpitațiile sunt cauzate de o boala în care camerele superioare ale inimii tremură în loc să bată corect (fibrilație atrială), sângele se poate acumula și pot forma cheaguri. Dacă un cheag se desprinde, poate bloca o arteră cerebrală, provocând un accident vascular cerebral.
• Insuficiență cardiaca – Anumite aritmii pot reduce capacitatea de pompare a inimii. Uneori, controlarea ritmului unei aritmii care cauzează insuficiența cardiacă poate îmbunătăți funcția inimii.

Te asteptam la CardioSuport, cabinet cardiologie Timisoara pentru un consult de specialitate si investigatii cardiologice. Echipa noastra de medici cardiologi consulta atat cu plata, cat si gratuit cu bilet de trimitere prin decontare CNAS. Multa sanatate!

Informatiile din acest articol au fost documentate pe site-ul Cleveland Clinic din Statele Unite ale Americii.

Totul despre palpitatii - Cardio Suport.

De fiecare data cand o persoana simte o durere in piept se gandeste probabil la un infarct sau la o alta afectiune a inimii. Desi aceasta este una dintre posibilitati,  exista insa si alte cauze care ar putea determina astfel de simptome. Vom trece in acest articol prin cateva dintre ele si le vom explica, astfel incat sa fii informat cu privire la ce ai de facut intr-o asemenea situatie.

Posibile cauze pentru durere in piept

Durerea in piept poate avea multiple cauze, de la cele cardiologice (boli ale inimii), cele pulmonare, anxietate, stres, Zona Zoster, intinderi ale muschilor, probleme digestive si altele, despre care vom explica pe rand in continuare:

Problemele de inima sau ale vaselor de sânge care genereaza frecvent durere in piept sunt:

• Angina sau un atacul de cord. Cel mai comun simptom este durerea în piept, care se poate simți ca o strânsoare, o presiune grea, strângere sau durere zdrobitoare. Durerea se poate răspândi în braț, umăr, maxilar sau spate
• O ruptură în peretele aortei, artera care transporta sânge de la inimă la restul corpului poate provoca durere bruscă, severă în piept și spate
• Pericardita –  Inflamația în sacul care înconjoară inima (provoacă durere în partea centrală a pieptului)

Problemele pulmonare care pot cauza dureri in piept:

• Embolie pulmonară – un cheag de sânge în plămân
• Pneumotorax – colapsul plămânului
• Pneumonia – provoacă o durere ascuțită în piept care adesea se înrăutățește la o respirație profundă sau la tuse
• Pleurezia – Umflarea căptușelii din jurul plămânului poate cauza dureri ascutite în piept 
• Astm

Stresul, anxietatea si atacturile de panica

Stresul, anxietatea si atacurile de panica pot avea un impact semnificativ asupra sănătății cardiovasculare, iar una dintre manifestările lor poate fi apariția durerilor în piept. Aceste dureri, adesea descrise sub forma unor presiuni sau a unei senzatii de strângere, pot fi rezultatul stresului emoțional sau fizic. Mecanismul din spatele acestui fenomen implică eliberarea de hormoni (ex adrenalina), care pot conduce la o creștere a ritmului cardiac și a tensiunii arteriale, strângând astfel mușchii inimii și ai pieptului. Este important să se facă distincția între durerile de piept legate de stres sau anxietate și cele cauzate de condiții medicale mai grave.

Prin urmare, daca experimentezi durere în piept, în special dacă aceasta este noua sau severa, ar trebui să cauti asistență medicală imediată pentru a exclude cauze mai grave. Pe termen lung, gestionarea eficientă a stresului prin tehnici de relaxare, exerciții fizice regulate și, dacă este necesar, consiliere psihologică, poate ajuta la reducerea riscului de probleme cardiace asociate cu stresul.

Cuaze digestive pentru durerea in piept

• Spasme sau îngustarea esofagului (tubul care transportă mâncarea de la gură la stomac)
• Pietrele la fiere cauzează durere care se înrăutățește după o masă (cel mai adesea o masă grasă).
• Refluxul gastroesofagian
• Ulcerul stomacal sau gastrita

Alte cauze:

• Zona Zoster (herpes) care provoacă o durere ascuțită care se întinde de la piept spre spate și poate cauza o erupție.
• Inflamație in locul in care coastele se unesc cu osul pieptului sau sternul (costocondrită)
• Întindere musculara sau a tendoanelor dintre coaste.

Medicament pentru durerea in piept - ce leacuri exista?

Desi tendinta este sa subestimam durerile resimtite si sa “ne ingrijim” singuri acasa, este imperios necesar sa verifici cu un medic de fiecare data cand acestea apar care este cauza. Nu este niciodata recomandata automedicatia, mai ales in contexte in care durerile de piept pot ascunde probleme de viata si de moarte.

Indiferent daca esti deja diagnosticat cu o boala care da simptome precum durerea in piept sau este prima data cand ai acest tip de durere, contacteaza medicul, astfel incat sa stii diagnosticul si ce tratament ai de urmat. Iata situatiile cele mai grave in care iti recomandam sa ceri urgent ajutor medical specializat:

• Ai o durere bruscă zdrobitoare, strângere, încordare sau presiune în piept.
• Durerea se răspândește (radiază) în maxilarul tău, brațul stâng sau între lamele umărului
• Ai greață, amețeli, transpirație, o inimă care bate repede sau dificultăți de respirație
• Știi că ai angină și disconfortul tău în piept este brusc mai intens, provocat de o activitate mai ușoară sau durează mai mult decât de obicei
• Simptomele anginei tale apar în timp ce ești în repaus.
• Un picior este umflat sau mai umflat decât celălalt (acesta ar putea fi un cheag de sânge, o parte din care s-a mutat în plămâni).
• Ai febră sau o tuse care produce flegmă galben-verzui.
• Ai probleme cu înghițirea.
• Ai fost diagnosticat cu atac de cord sau embolie pulmonară.

In mod cert medicii iti vor face un examen clinic si investigatii amanuntite pentru a identifica sursa durerii. Este bine insa sa fii atent la ceea ce simti si la evolutia durerii pe parcursul minutelor, orelor, zilelor pentru a ajuta cu raspunsuri cat mai elocvente medicii care te vor consulta.

Intrebari precum localizarea durerii (daca migreaza sau este intr-un loc fix), tipul ei (ascutita, arzatoare, intepatoare, ca o presiune puternica, surda etc), frecventa ei (continua sau sporadica), si caracterul ocazional sau permanent (daca apare in anumite conditii speciale cum ar fi la efort fizic, in pozitie culcat sau dupa masa) sunt foarte importante pentru a intelege mai bine problema cu care te confrunti.

Te asteptam la CardioSuport Timisoara pentru o consultatie cardiologica si pentru investigatii medicale realizate de catre o echipa de doctori cardiologi cu experienta. Poti stabili o programare sunand la numerele de telefon disponibile pe site sau completand formularul online din zona de Contact. Multa sanatate!

Acest articol este documentat folosind informatiile publicate de mountsinai.org.

Ce boli ascunde durerea in piept? - Cardio Suport.

Ce este insuficienta cardiaca?

Insuficiența cardiaca este o afectiune în care inima nu poate pompa sânge suficient de bine pentru a satisface nevoile corpului. Din acest motiv, inima nu poate gestiona cantitatea de sânge pe care ar trebui să o facă in mod normal, iar sângele se acumulează în alte părți ale corpului, cum ar fi în plămâni, picioare și tălpi. De multe ori aceasta afectiune este descrisa sub termenul de insuficienta cardiaca congestiva, termenul „congestiv” facand referire la acumularea de lichid în diverse părți ale corpului, ca urmare a stagnării sângelui în venele care se întorc la inimă.

Insuficiența cardiacă începe de obicei in camera inferioară stângă a inimii, numită ventriculul stâng, dar poate afecta și partea dreaptă, numita ventricul drept, sau uneori ambele parti ale inimii. Pentru a fi mai usor de urmarit, iata care sunt cele 4 tipuri ale insuficientei cardiace, conform American Heart Association.

Tip	Descriere
Insuficienta cardiaca stanga	Afectează camera inferioară stângă a inimii, numită ventriculul stâng. Lichidul se poate întoarce în plămâni, provocând dificultăți de respirație.
IC Stanga sistolică	Ventriculul stâng nu poate să se strângă la fel de puternic pe cât ar trebui si Inima nu poate pompa suficient sânge în corp.
IC Stanga diastolică	Ventriculul stâng nu se poate relaxa sau umple complet.
Insuficienta cardiaca dreapta	Afectează camera inferioară dreaptă a inimii, numită ventriculul drept. Lichidul se poate întoarce în burtă, picioare și tălpi, provocând umflături.

Insuficientei cardiace i se atribuie mereu si un anumit grad de risc (acestea variază de la a avea un risc ridicat de a dezvolta insuficiența cardiacă până la a avea insuficiența cardiacă avansată).

Aceste grade sunt representative pentru a avea o imagine mai clara asupra gravitatii afectiunii pentru fiecare individ si se mai numesc clase (de la 1 la 4 conform Asociației Cardiace din New York (NYHA) sau stadii (de la A la D conform Colegiului American de Cardiologie/Asociației Americane a Inimii.

Clasa / Stadiu	Descriere
Insuficienta cardiaca gradul 1 Clasa 1 / Stadiu A	Există factori de risc ai insuficientei cardiace (istoric familial sau existenta uneia sau mai multor afectiuni precum boala arterelor coronare, hipertensiune, diabet, sindrom metabolic, istoric de febra reumatica / cardiomiopatie / medicamente pentru cancer / consum de alcool. Pacientul nu are inca niciun semn sau simptom de insuficienta cardiaca.
Insuficienta cardiaca gradul 2 Clasa 2 / Stadiul B	Pacientul este diagnosticat cu insuficienta cardiaca (ventriculul stâng nu funcționează bine / este structural anormal. Pacientul nu are semne simptome evidente (in unele cazuri doar la efort puternic se simte o oboseala sau dificulatate la respiratie).
Insuficienta cardiaca gradul 3 Clasa 3 / Stadiul C	Pacientul este confirmat cu aceasta afectiune si a avut sau are simptome ce ii afecteaza viata.
Insuficienta cardiaca gradul 4 Clasa 4 / Stadiul D	Cea mai severa forma de insuficienta cardiaca, atunci cand apar simptome grave ce de multe ori nu se imbunatatesc in ciuda tratamentului.

Insuficienta cardiaca se poate vindeca?

Din pacate, nu, nu există un tratament care sa vindece insuficienta cardiaca, aceasta fiind o boala cronica. Pe măsură ce mușchiul inimii pompează mai puțin sânge către organe apare următorul stadiu al insuficientei cardiace. Deoarece nu se poate ameliora gradul de afectare a inimii, scopul tratamentului este acela de a incetini / a impiedica avansarea rapida spre stadiile grave ale bolii, tinand pe cat posibil simptomele sub control.

Cu îngrijirea potrivită, insuficiența cardiacă nu va impiedica pacientii sa duca o viata cat de cat normala. Prognosticul va depinde de aspect precum simptomele resimtite, cat de bine functioneaza muschiul cardiac, cat de bine raspunde organismul la tratament si ca de bine respecta fiecare persoana schema de tratament recomandata.

Tratamentul pentru fiecare stadiu este stabilit numai de catre medic si trebuie urmat ca atare. Mai multe detalii despre acesta sunt disponibile in continuarea acestui articol.

Simptomele insuficientei cardiace

Uneori semnele acestei afectiuni apar lent, alteori brusc, luand pacientii prin surprindere. Din păcate, insuficiența cardiacă congestivă de obicei se agravează în timp, motiv pentru care este posibil să apara mai multe simptome sau sa creasca severitatea acestora.

Printre cele mai frecvente simptome se numara:

• Dificultatea de a respira la efort sau in pozitie orizontala (de ex in timpul noptii)
• Bătăi rapide sau neregulate ale inimii, palpitatii
• Respirație șuierătoare.
• Oboseală și slăbiciune
•  Capacitate redusă de a face exerciții fizice.
• Nevoia de a urina în timpul noptii
• Umflături gleznelor și a picioarelor.
• tuse care nu dispare sau o tuse care aduce mucus alb sau roz cu pete de sânge.
• Creștere rapidă în greutate din acumularea de lichide.
• Pierderea apetitului sau stomac deranjat (grețuri).
• Dificultate de concentrare sau scăderea vigilenței.
• Umflarea zonei abdominale.
• Durere în piept dacă insuficiența cardiacă este cauzată de un atac de cord.

Cauzele bolii

• Boala arterelor coronare – cea mai comună cauză a insuficienței cardiace. Boala rezultă din acumularea de depozite grase care ingusteaza arterele reducand fluxul sanguin
• Atacul de cord – blocarea unei artere care alimentează inima
• Boală cardiacă congenitală – Dacă inima și camerele sau valvele acesteia nu s-au format corect, celelalte părți ale inimii trebuie să lucreze mai mult pentru a pompa sânge.
• Tensiune arterială mare – această condiție forțează inima să lucreze mai mult decât ar trebui pentru a pompa sânge prin corp. În timp, munca suplimentară poate face mușchiul inimii prea rigid sau prea slab pentru a pompa corect sângele.
• Cardiomiopatia (genetică sau virală)
• Aritmia – Ritmurile cardiace neregulate pot determina inima să bată prea repede sau prea incet, creând muncă suplimentară pentru inimă
• Alte boli. Unele boli pe termen lung pot contribui la insuficiența cardiacă cronică. Exemple sunt diabetul, infecția cu HIV, o tiroidă hiperactivă sau hipoactivă, sau o acumulare de fier sau proteină.
• Boala renală
• Chimioterapia
• Reacții alergice
• Cheaguri de sânge în plămâni
• Infecții severe
• Utilizarea anumitor medicamente
• Viruși care atacă mușchiul inimii

Pe langa aceste cauze principale, mai pot exista niste factori de risc importanti:

• Varsta mai inaintata
• Stil de viață sedentar
• Fumatul
• Consumul de alcool
• Consumul de alimente bogate in sare și grăsimi
• Un istoric familial de insuficienta cardiaca
• Apneea în somn. Această incapacitate de a respira corect în timpul somnului duce la niveluri scăzute de oxigen în sânge și un risc crescut de aritmii. Ambele probleme pot slăbi inima.
• Obezitatea

Analize pentru insuficienta cardiaca

In primul rand, in cadrul consultatiei cardiologice este necesar sa ii spui medicului toate simptomele și istoricul medical pe care il ai. Doctorul cardiolog va verifica daca exista semne de insuficienta cardiacă congestiva șau alte boli care ar putea slabi mușchiul cardiac printr-un examen clinic. Ascultarea plamanilor si inimii cu stetoscopul pentru a verifica eventuale sunete sau sufluri, palparea abdomenului sau a venelor gatului sunt si ele verificari uzuale intr-o astfel de consultatie.

Pe langa acestea, se mai fac analize medicale care duc la o imagine clara a inimii si a stadiului de afectare, daca este cazul:

• Teste de sânge ce pot verifica peptidul natriuretic de tip B (BNP) și forma sa inactivă, N-terminal pro-B-type natriuretic peptide (NT-proBNP) – o proteina produsă de inimă și vasele de sânge. În cazul insuficienței cardiace, nivelul acestei proteine crește
• Radiografie toracică. Imaginile cu raze X pot arăta starea plămânilor și inimii
• Electrocardiograma (ECG sau EKG). Acest test rapid și nedureros înregistrează semnalele electrice din inimă
• Ecocardiogramă. Acest test arată mărimea și structura inimii și a valvelor inimii și fluxul sanguin prin inimă.
• Fracția de ejecție. Fracția de ejecție este o măsurare a procentului de sânge care părăsește inima dumneavoastră de fiecare dată când se contractă. Această măsurare se ia în timpul unei ecocardiograme. Rezultatul ajută la clasificarea insuficienței cardiace și la ghidarea tratamentului. O fracție de ejecție de 50% sau mai mare este considerată ideală. Dar chiar si in cazul unei valori considerate optim, poate fi vorba despre insuficiență cardiaca.
• Teste de efort sau teste de stress – acestea arata cum răspunde inima la activitatea fizică
• RMN cardiac – acest test folosește câmpuri magnetice și unde radio pentru a crea imagini detaliate ale inimii.
• Angiogramă coronariană. Acest test ajută la identificarea blocajelor în arterele inimii. Medicul introduce un tub lung, subțire și flexibil numit cateter într-un vas de sânge, de obicei în zona inghinală sau încheietura mâinii, ce este apoi ghidat către inimă. Un lichid colorant curge prin cateter către arterele inimii, acesta ajutand arterele să apară mai clar pe cadrele urmarite pe aparat.
• Biopsie miocardică – medicul îndepărtează bucăți foarte mici din mușchiul inimii pentru examinare. Acest test poate fi efectuat pentru a diagnostica anumite tipuri de boli ale mușchiului cardiac care cauzează insuficienta cardiaca.
• Testare genetică

Tratamentul acestei afectiuni ale inimii

Tratamentul depinde de tipul de insuficienta cardiaca, de stadiul ei si de cauza care a stat la baza aparitiei afectiunii. In mod evident, acesta trebuie prescris neaparat de medic, automedicatia fiind una dintre cele mai mari erori facute de pacienti, avand uneori cauze fatale.

Gradul 1 / Clasa 1 / Stadiul A

Inhibitor al enzimei de conversie a angiotensinei (ACE-I) sau un blocant al receptorului de angiotensină II (ARB) in cazul bolii arteriale coronariene, diabetului, tensiunii arteriale mari sau alte afectiuni vasculare sau cardiace. Aceste medicamente relaxează vasele de sânge pentru a scădea tensiunea arterială, îmbunătăți fluxul sanguin și a reduce efortul inimii.

Exerciții regulate si stil de viata activ, tratament pentru hipertensiune si colesterol, evitarea fumatului si alcoolului.

Gradul 2 / Clasa 2 / Stadiul B

Toate cele mentionate mai sus la stadiul 1 / A, impreuna cu recomandarile de mai jos:

• Inhibitor al enzimei de conversie a angiotensinei (ACE-I) sau blocant al receptorului de angiotensină II (ARB) dacă fractia de ejectie este < 40%
• Beta-blocante dacă a existat in trecut un infact miocardic atac de cord valoarea fractiei de ejectie este < 40% (dacă nu e deja unul inclus in tratamentul obinuit). Aceste medicamente încetinesc ritmul cardiac și scad tensiunea arterială. Ele reduc simptomele insuficienței cardiace și ajută inima să funcționeze mai bine.
• Antagonist al aldosteronului dacă a existat in trecut un atac de cord sau dacă fractia de ejectie este < 35%
• Posibila intervenție chirurgicala pentru blocarea arterei coronare, atac de cord, boală valvulară (repararea sau înlocuirea valvei) sau boală cardiacă congenitală.

Gradul 3 / Clasa 3 / Stadiul C

Toate cele mentionate mai sus la stadiul 2 / B impreuna cu recomandarile de mai jos:

• Inhibitori ai transportului de glucoză și sodiu de tip 2 (SGLT2i) – Aceste medicamente ajută la scăderea nivelului de zahăr din sânge si de obicei sunt prescrise pentru a trata diabetul de tip 2. Aceste medicamente includ canagliflozin, dapagliflozin (Farxiga probabil este cel mai cunoscut) și empagliflozin.
• Combinație de hidralazină/nitrat dacă alte tratamente nu opresc simptomele (in anumite cazuri)
• Medicamente care încetinesc ritmul cardiac dacă pulsul este > 70 bătăi pe minut și simtomele persista. Digoxin de exemplu ajută inima să se strângă mai bine pentru a pompa sânge. De asemenea, tinde să încetinească bătăile inimii. Digoxina reduce simptomele insuficienței cardiace si este foarte probabil să fie administrat pentru fibrilația atrială.
• Diuretice – aceste medicamente determina urinarea frecventa, ajutand la prevenirea acumulării de lichide în corp. Diureticele scad lichidul din plămâni, astfel încât fac mai facila respiratia. Unele diuretice fac ca organismul să piardă potasiu și magneziu, iar medicul poate recomanda suplimente pentru a trata acest lucru.
• Restricție de sare în dieta
• Monitorizarea zilnica a greutatii (> 2 kg acumulate de la o zi la alta ridica semne de intrebare si trebuie consultat un medic)
• In anumite cazuri se impune pacemaker biventricular sau defibrilator cardiac implantabil.

Gradul 4 / Clasa 4 / Stadiul 4

Toate cele mentionate mai sus la stadiul 3 / C impreuna cu optiuni de tratament avansate precum:

• Transplant de inimă
• Dispozitive de asistare ventriculară
• Chirurgie cardiacă
• Infuzie continuă de medicamente inotrope

Desigur, lista de mai sus este orientativa. Medicul cardiolog poate recomanda si alte medicamente, in functie de simptome specifice. De asemenea, poate schimba recurent dozele, mai ales la inceputul unui tratament sau daca exista modificari ale starii de sanatate. Totodata, in cazurile mai grave de ale insuficientei cardiace poata fi necesara utilizarea oxigenului suplimentar pentru o perioadă lungă de timp.

Care sunt complicatiile?

Dacă ai primit diagnosticul de insuficienta cardiaca, este important să mergi la controale medicale regulate, chiar dacă simptomele se îmbunătățesc. Medicul tau este cel mai in masura sa poate examina stadiul actual si sa faca investigatiile necesare pentru a preveni complicatiile.

In principiu complicațiile insuficienței cardiace depind de vârsta, de sănătatea generală și de severitatea stadiului in care este fiecare pacient incadrat. Principalele complicatii consta in bătăi neregulate ale inimii, stop cardiac subit, probleme la valvele inimii, acumularea de lichid în plămâni, hipertensiune pulmonară, deteriorarea sau insuficiența renală, deteriorarea ficatului si malnutriție.

Cat traiesti cu insuficienta cardiaca?

Un studiu citat pe site-ul Cleveland Clinic afirmă că persoanele cu insuficiență cardiacă congestivă au o durată de viață cu 10 ani mai scurtă decât cei care nu sufera de aceasta afectiune. Un alt studiu a arătat că ratele de supraviețuire ale persoanelor cu insuficiență cardiacă cronică erau

• 80% până la 90% pentru 1 an
• 50% până la 60% pentru 5 ani
• 30% pentru 10 ani

Un alt studiu mentionat pe site-ul aceleiasi clinici a concluzionat că persoanele care au avut insuficiență cardiacă aveau durate de viață așteptate cuprinse între 3 și 20 de ani după spitalizare, în funcție de diferiți factori precum vârsta, sexul si stilul de viata.

Insuficienta cardiaca este o boala grava care odata descoperita trebuie tinuta atent sub observatie, pentru a incetini pe cat posibil evolutia ei catre stadiile avansate. Fiecare pronostic este diferit in functie de o multime de factori care contribuie la speranta de viata a fiecarui pacient, asa ca daca ai fost diagnosticat cu aceasta boala asigura-te ca respecti indicatiile medicului si ca duci un stil de viata adecvat.  

Pentru consultatii si investigatii cardiologice va asteptam la cabinetul de cardiologie CardioSuport. Puteti face rapid o programare telefonic sau completand formularul online de Contact.

Acest articol este documentat folosind informatiile publicate de Cleveland Clinic si Mayo Clinic, repere internationale in stiinta si cercetarile de calitate in domeniul medical.

Insuficienta cardiaca – simptome, stadii si tratament - Cardio Suport.

Daca ai suferit de infarct miocardic sau ai pe cineva drag care a suferit de asa ceva, cu siguranta ai o multime de intrebari despre cauze, tratament si despre cum continua viata dupa o astfel de incercare.

La ce sa fii atent, ce sa eviti si ce stil de viata sa adopti, astfel incat sa nu mai experimentezi astfel de afectiuni si sa duci un trai cat mai aproape de normal. In articolul de fata te ajutam cu raspunsuri la cele mai frecvente intrebari pe care le-am primit de-a lungul timpului despre infarct si speram sa te ajute sa intelegi mai bine aceasta boala si cum iti poate afecta viata ta si a celor dragi.

Ce este infarctul?

Infarctul miocardic (comun numit atac de cord) este o boala extrem de periculoasă cauzata de lipsa fluxului sanguin către mușchiul inimii. Lipsa circualtiei sangelui poate fi generata de mai multi factori, dar cel mai adesea din cauza unui blocaj în una sau mai multe dintre arterele inimii. Blocarea este de obicei cauzata de acumulări de grăsimi, colesterol și alte substanțe în arterele coronare ale inimii. Depunerile de grăsimi care conțin colesterol sunt numite plăci, iar acumularea de mai multe placi are denumirea de ateroscleroza. Uneori, una dintre placi se poate rupe, formand un cheag care blochează fluxul sanguin. Dacă fluxul sanguin nu este restabilit rapid, un atac de cord poate cauza daune permanente inimii și decesul.

Simptome infarct miocardic

Semnele unui atac de cord pot varia de la persoana la persoana, anumiti oameni avand simptome usoare, altii mai grave si altii deloc (sau aproape deloc). Unele atacuri de cord apar brusc, insa in multe situatii oamenii au diferite semne care trebuie sa ii alerteze cu cateva zile sau cateva ore in avans. Cu cat mai repede se intervine medical intr-o astfel de afectiune, cu atat mai mari sunt sansele de supravietuire si de recuperare. Simptomele unui atac de cord pe care persoanele le descriu cel mai des includ:

• Durere în piept (se poate simti ca o presiune, strângere, durere sau junghi). Aceasta poate fi ușoară, ca un disconfort sau o greutate, sau poate fi severă și să se simtă ca o durere puternica. Poate începe în piept și să se răspândească spre alte zone precum brațul stâng (sau ambele brațe), umăr, gât, maxilar, spate sau în jos către talie
• Dificultăți în respirație
• Oboseală
• Grețuri sau disconfort stomacal
• Palpitații ale inimii
• Transpirații
• Senzație de amețeală, vertij sau leșin
• Probleme cu somnul (insomnie)
• Anxietate

De asemenea, exista si unele diferente intre simptomele resimtite de femei fata de cele resimtite de persoanele de sex masculin. Chiar daca nu este o regula generala, statistic s-a observat ca anumite semnale sunt mai prezente la persoanele de sex masculin, in timp ce femeile raporteaza mai des alte simptome.

Simptome infarct barbati

La modul general, barbatii acuza mai des simptome precum durerea in piept, durerea sau presiunea care se resimte profund in partea superioara a corpului (spate, gat, umar, brat), stare de oboseala pana la epuizare, ameteli si transpiratii.

Simtome infarct femei

Cercetările medicale recente au arătat că femeile manifesta intr-un procent mult mai mic simptome precum durere în piept sau disconfort stomacal (senzatie de indigestie). Femeile pot avea simptome atipice cum ar fi durere scurtă sau ascuțită simțită în gât, braț sau spate. Ele sunt mai predispuse să experimenteze lipsa de respirație, oboseală și insomnie care incep cu ceva timp inainte de un atac de cord.

De la ce faci infarct?

Cauza principala a atacurilor de cord este ateroscleroza sau boala arterelor coronare, adica pe scurt blocarea partiala sau totala a arterelor care alimentează inima. Acest lucru se întâmplă de obicei din cauza unor depozite (ateroame) acumulate pe peretii vaselor de sange. Uneori, depunerile de placă din interiorul arterelor coronare se pot rupe, iar un cheag de sânge  poate bloca locul unde a avut loc ruptura. Dacă respectivul cheag blochează artera, aceasta poate priva mușchiul inimii de sânge și poate provoca un atac de cord.

Cateva cauze infarct mai putin intalnite (aproximativ 5% din totalul atacurilor de cord) sunt cele de mai jos:

• Spasm al arterei coronare, adica o strângere severă a unui vas de sânge care nu este blocat.
• Condiții medicale rare: Un exemplu ar fi orice boală care cauzează îngustarea neobișnuită a vaselor de sânge.
• Anumite infecții. COVID-19 și alte infecții virale pot cauza daune mușchiului inimii.
• Disecția spontană a arterei coronare (cauzată de o lacrimă în interiorul unei artere coronare).
• Obstrucție provocata dintr-o alta zona a corpului: Un cheag de sânge sau o bula de aer (embolie) care rămâne blocată într-o arteră coronară.
• Dezechilibru de electroliți
• Tulburări alimentare: De-a lungul timpului, acestea pot deteriora inima și, în cele din urmă, pot rezulta într-un atac de cord.
• Cardiomiopatie de stres.
• Arterele coronare anormale (un defect congenital de inimă cu care te-ai născut, unde arterele coronare sunt în poziții diferite decât în mod normal în corp. Compresia acestora cauzează un atac de cord).

Mai mulți factori de risc pot contribui la un raspuns exhaustiv pentru intrebarea  “De la ce faci infarct?”, desi unii dintre acestia nu stau din pacate in controlul nostru.  

• Vârsta și sexul: Riscul de atac de cord crește pe măsură ce îmbătrânim (barbatii au un risc mai mare dupa varsta de 45 ani iar femeile dupa vasta de 50 ani).
• Istoricul familial de boli de inimă: Dacă ai parinti sau frati/surori cu istoric de boli de inimă sau atac de cord riscul tau creste, genetica avand in general un rol important.
• Alte boli pe care le ai (ex diabetul, obezitatea, hipertensiunea arteriala ce poate cauza leziuni ale arterelor coronare, colesterolul sau trigliceridele mari, tulburările alimentare, sindromul metabolic, condiții autoimune cum ar fi artrita reumatoidă sau lupusul)
• Stresul: Stresul emoțional excesiv poate contribui la riscul de atac de cord.
• Stilul de viață: Vesta buna este ca acest factor sta in controlul nostru pe deplin. Fumatul, lipsa de activitate fizică, consumul excesiv de alcool și utilizarea drogurilor influenteaza masiv riscul de atac de cord.

Cum se diagnosticheaza un atac de cord?

In primul rand trebuie sa stii ca infarctul miocardic este o afectiune grava, urgenta, care netratata imediat pune viata in pericol. Daca observi semne de infarct la tine sau la cineva din jurul tau solicita urgent asistenta medicala. Pe langa un consult clinic, verificarea pulsului, nivelului de oxigen din sânge, a tensiunii arteriale, ascultarea sunetelor inimii și plămânilor, medicul va apela si la unele dintre investigatiile de mai jos pentru a pune un diagnostic.

• Analize de sânge: În timpul unui infarct, deteriorarea celulelor musculare cardiace aproape întotdeauna provoacă apariția unui marker in sange, denumit troponina cardiacă.
• Electrocardiograma (EKG sau ECG): Aceasta este unul dintre primele teste care se fac atunci cand se suspecteaza un infarct.
• Ecocardiogramă: Folosind ultrasunete (unde sonore de înaltă frecvență), o ecocardiogramă generează o imagine a interiorului și exteriorului inimii pentru o mai buna claritate asupra situatiei curente.
• Angiogramă: Acest test arată zonele cu flux sanguin redus sau inexistent.
• Tomografia computerizată cardiacă (CT): Acest test face o scanare foarte detaliată a inimii
• RMN cardiac
• Scanări nucleare ale inimii: Asemănătoare cu angiografia, aceste scanări folosesc un colorant radioactiv injectat în sânge. Ce le deosebește de angiogramă este că folosesc metode îmbunătățite pe computer cum ar fi tomografia computerizată (CT) sau tomografia cu emisie de pozitroni.

Tratament infarct miocardic

Tratamentul infarctului miocardic presupune restabilirea cât mai rapida a fluxului sanguin către mușchiul cardiac afectat. Acest lucru se poate realiza prin diferite metode, explicate in continuare in functie de categorie.

1. Oxigen suplimentar fie prin tub sub nas, fie prin masca aplicata peste nas si gura
2. Medicamente infarct

• • Medicamente impotriva cheagurilor de sange (in primele ore dupa infarct)
  • Anticoagulante (de ex aspirina și alte medicamente care subțiază sângele)
  • Nitroglicerina: Acest medicament ameliorează durerea toracică și determină dilatarea vaselor de sânge, astfel încât sângele să poată trece mai ușor
  • Medicamente antiaritmii: pentru a preveni sau remediat disfuncții în ritmul normal al bătailor inimi
  • Medicamente impotriva durerii (de ex morfina)

3. Interventii chirurgicale

• • Intervenție coronariană percutanată – o procedura prin care medicii restabilesc circulația către mușchiul cardiac afectat printr-un dispozitiv bazat pe cateter introdus într-un vas de sânge mare. Cu cat mai repede se intervine cu aceasta procedura, cu atat sansele de supravietuire sunt mai mari. Prin aceasta interventie se plaseaza adesea un stent la locul blocării arterei pentru a ajuta la menținerea arterei deschise, astfel încât să nu se producă o altă blocare în același loc.
  • Grefă de bypass a arterei coronare  – se foloseste in cazul blocarilor severe ale arterelor coronare,  prin interventia chirurgicala cu o grefă de bypass a arterei coronare. Aceasta procedura implică folosirea unui vas de sânge din altă parte a corpului pacientului (de obicei din piept, braț sau picior) pentru a redirecționa sângele catre inima ocolind una sau mai multe secțiuni de arteră blocată.

Cat traiesti dupa infarct? Si cum?

O intrebare extrem de comuna pentru pacientii care au suferit un atac de cord sau pentru rudele acestora. Desigur, nimeni nu poate raspunde cu precizie la intrebarea cat traiesti dupa infarct, insa e bine sa stii cateva informatii cheie dupa care sa te ghidezi in continuare pentru o viata cat mai lunga si mai echilibrata.

În general, simptomele atacului de cord ar trebui să scadă pe măsură ce primești tratament. Este probabil să te simti slabit si mai obosit în timpul șederii în spital și o scurta perioada după, dar pe urma ar trebui sa iti recuperezi fortele treptat. Recuperarea după un atac de cord după părăsirea spitalului depinde de severitatea atacului de cord, de cât de repede a început tratamentul, de metodele utilizate și de starea ta de sănătate anterioara. În general, majoritatea persoanelor se pot întoarce la muncă sau își pot relua activitățile obișnuite între două săptămâni și trei luni după atacul de cord.

Medicul tau iti va da îndrumări privind odihna, medicamentele de luat si modul de recuperare, în funcție de metoda de tratament prin care s-a intervenit in cazul tau specific (medicamente, Intervenție coronariană percutanată sau grefa de bypass a arterei coronare sau o combinatie a acestora). 

In general femeile mai tinere sub vârsta de 45 de ani au un prognostic mai bun decât bărbații de vârstă similară. Oamenii de știință cred că acest lucru se datorează efectelor protectoare ale estrogenului asupra inimii. Cu toate acestea, după ce menopauza se încheie și beneficiile protectoare ale estrogenului dispar, femeile se confruntă statistic cu rezultate mai rele decât bărbații.

Indiferent de sexul tau, daca ai suferit un atac de cord trebuie sa stii insa ca ai un risc ceva mai mare de a avea o altă asemenea experiență. De aceea, medicul tau te va chema cu siguranta la controale periodice si iti va recomanda sa faci analize de sange si investigatii specifice recurent, ecografii, ECG sau teste  de efort (explicatii mai detaliate mai jos). Urmeaza cu rigurozitate toate indrumarile primate pentru a evita posibile probleme in viitor.

ECG si ecocardiografie: Folosite si la diagnosticarea unui atac de cord, acestea pot evalua efectele atacului de cord și pot determina dacă ai suferit daune permanente la inimă. De asemenea, pot căuta semne ale problemelor cardiace și circulatorii care cresc șansa atacurilor de cord viitoare.

Test de efort: Aceste teste cardiace care au loc în timp ce faci exerciții pot arăta probleme care se evidențiază doar atunci când inima ta lucrează mai intens.

În plus, este foarte important sa iei tratamentele indicate de medic pe termen lung. O monitorizare atenta a situatiei tale medicale post infarct va reduce riscurile associate si eventualele complicatii care ar putea interveni, asa ca aloca timp pentru aceste aspecte. 

Cum previi un (nou) atac de cord?

Indiferent ca ai avut deja acest diagnostic sau te intereseaza ce poti face astfel incat sa previi aparitia unui infarct miocardic, iti recomandam sa respecti indrumarile de mai jos pentru un stil de viata cat mai sanatos (evident, in plus fata de a tine legatura constant cu medicul tau, a respecta tratamentul si a te prezenta la toate controalele necesare).

• Exerciții fizice regulate: Fa sport regulat, fara a exagera. Cel putin 150 de minute de activitate aerobă de intensitate moderată sau 75 de minute de activitate intensa viguroasă pe săptămână sunt considerate optime de specialistii in domeniu.
• Ai grija la dieta ta si mentine o greutate optima a corpului. Pune accent pe fructe, legume, cereale integrale și proteine slabe
• Tine sub observatie atenta alte afectiuni care pot influenta inima: (probleme de colesterol, tensiune arterială și diabet)
• Evita tutunul sau redu pe cat posibil cantitatile si frecventa acestuia: Renunțarea la fumat reduce semnificativ riscul de atac de cord.
• Redu stresul: Tehnici cum ar fi yoga, respirația profundă, meditația și chiar exercițiile regulate pot ajuta la gestionarea stresului.

Daca ai nevoie de un medic cardiolog Timisoara te asteptam la cabinetul de cardiologie CardioSuport Dr. Volcescu Adrian. Echipa noastra iti sta la dispozitie pentru consultatii si investigatii cardiologice, atat cu plata integrala cat si gratuite cu bilet de trimitere, prin decontare de catre CNAS. Pentru detalii te ne poti contacta telefonic sau prin formularul online de pe site. Multa sanatate!

Informatia prezentata are ca sursa primara cercetarile din domeniu expuse pe site-ul Cleveland Clinic.

Infarct miocardic – cauze, simtome, tratament si mod de viata dupa un atac de cord - Cardio Suport.

Ce inseamna tensiune mare?

Ai tensiune mare sau te intereseaza mai multe informatii despre aceasta afectiune pentru cineva drag? In acest articol vei afla toate informatiile necesare despre hipertensiune si vei putea intelege mai bine riscurile si modul de tratament pe care le implica. Tensiunea arteriala (TA) reprezintă pe scurt presiunea cu care sângele presează pereții vaselor de sânge. Atunci cand ne luam tensiunea, asa cum ne exprimam in limbajul de zi cu zi, de fapt masuram forta cu care sangele nostru ne preseaza vasele de sange, tensiunea mare intervenind atunci cand când presiunea sângelui este constant prea mare. Aceasta poate leza in timp arterele și poate duce la complicații grave precum atacul de cord și accidentul vascular cerebral.

Tabel cu valori tensiune arteriala

Valoarea tensiunii arteriale se masoara in milimetri coloana de mercur (mmHg), in functie de doua numere, Rezultatul final al masuratorii se exprima medical in valori de tipul „140 cu 80 mmHg”, dar mult mai cunoscuta este exprimarea „14 cu 8” in limbajul popular. 

1. 1. Tensiune sistolica (primul numar care compune valoarea finala a masuratorii) – acesta măsoară presiunea pe pereții arterei atunci când inima bate sau se contractă
   2. Tensiune diastolica (al doilea numar care compune valoarea finala a masuratorii) – acesta măsoară presiunea pe pereții arterei între bătăi, când inima este în stare de relaxare.

Acest tabel indica reperele medicale orientative pentru a incadra o anumite valoare intr-o grila de rezultate. Masuratorile trebuie evaluate mereu in functie de contextul specific al pacientului, de alte valori similare (sau nu) repetitive obtinute pe o perioada mai mare de timp si alte aspecte.

Tabel cu valori tensiune arteriala
Rezultat masurare	Tensiunea sistolică (mmHg)	Tensiunea diastolică (mmHg)
Tensiune normala (optima)	< 130 mmHg	< 80 mmHg
Prehipertensiune	>130 mmHg si <140 mmHG	< 90 mmHg
Tensiune mare	> 140 mmHg	> 90 mmHg

Simptome tensiune mare

Tensiunea arteriala crescuta nu provoacă prea multe simptome, asa ca poți avea tensiune mare timp de ani buni fara ca macar sa constientizezi. Organizația Mondială a Sănătății estimează că, la nivel global, peste 1,2 miliarde de oameni cu vârste între 30 și 79 de ani au hipertensiune, iar dintre acestia aproximativ 46% nu știu că sufera de aceasta boala.

De multe ori se intampla ca aceasta boala sa fie descoperita intamplator la un control de rutina, fiind masurata extrem de facil cu ajutorul unei mansete de brat. Dacă ai citiri ale tensiunii arteriale crescute in mod repetat, medicul tău te va directiona catre un cardiolog pentru a te diagnostica si pentru a primi tratament adecvat.

Daca ajungi sa ai simptome (in general la valori de tensiune mai mari de 180 mmHg cu 120 mmHg), poți avea dureri de cap, palpitații cardiace, dificultăți de respirație, dureri in piept, vedere neclara, anxietate sau sângerări nazale. Intr-o astfel de situatie apeleaza la ajutor medical specializat de urgenta, pentru a putea interveni rapid cu medicamente pentru scaderea tensiunii.

Tratament hipertensiune - ce iei daca ai tensiune mare?

In general, tratamentul pentru pacientii care sufera de tensiune arteriala crescuta se bazeaza pe 4 categorii de medicamente.

1. 1. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (IECA) blochează producția hormonului angiotensină II, pe care organismul îl folosește în mod natural pentru a gestiona tensiunea arterială. Efectul medicamentului consta in blocarea angiotensina II, prin urmare vasele de sânge nu se mai strâng.
   2. Blocantele receptorilor angiotensinei II (ARB) impiedica același hormon sa se lege de receptori din vasele de sânge.
   3. Blocantele canalelor de calciu care previn intrarea calciului în celulele musculare ale inimii și vaselor de sânge, permițând acestor vase să se relaxeze.
   4. Diureticele – aceste medicamente elimină excesul de sodiu din organism, reducând cantitatea de lichid din sânge.

Este important ca toate medicamentele pe care le iei pentru hipertensiune sa fie administrate strict la recomandarea medicului tau. Atat tipul pastilelor, cat si dozele in care le administezi si momentul zilei in care le iei contribuie mult la tinerea sub control a tensiunii si la evitarea unor complicatii care pot deveni extrem de grave.

Mentioneaza intotdeauna daca ai luat si alte medicamente sau ai resimtit efecte secundare in urma tratamentului tau obisnuit. Toate aceste informatii ajuta la intelegerea mai buna a contextului tau si la recomandari mai potrivite din partea cadrelor medicale.

Tipuri de tensiune arteriala mare

Tensiunea mare poate fi de 2 tipuri: primara sau secundara. Cea mai frecventa este de departe tensiunea primara, aceasta regasindu-se intr-un procent de aproximativ 90% din toate cazurile de hipertensiune.

Hipertensiunea secundara este cauzata de cele mai multe ori de alte afectiuni medicale sau alte tratamente pe care le iei de-a lungul timpului. Cele doua tipuri de tensiune pot exsta in paralel si se pot influenta, rezultatul fiind o valoare marita a tensiunii arteriale.

Factori care cresc tensiunea arteriala

Hipertensiunea arteriala nu are o singură cauză clară. De obicei, mai mulți factori de risc contribuie la apariția acesteia, o parte dintre ei fiind enumerati mai jos.

Factori de risc tensiune primara:

• Daca ai in familie membri cu tensiune arteriala mare, cu boli cardiovasculare sau diabet (mostenirea genetica)
• Inaintarea in varsta (peste 55 de ani)
• Daca suferi de alte afecțiuni precum boala renală cronică, sindromul metabolic, apneea obstructivă în somn sau boli tiroidiene
• Daca esti supraponderal
• Daca ai un stil de viata sedentar
• Daca ai o dieta dezechilibrata (consumi alimente bogate în sodiu, fumezi, consumi alcool in exces.

Factori de risc tensiune secundara:

• Anumite afectiuni si medicamente, inclusiv imunosupresoare, AINS și contraceptive orale
• Boli renale
• Boli vasculare renale, afecțiuni care afectează fluxul sanguin în arterele și venele rinichilor tăi. Stenoza arterei renale este un exemplu comun.
• Sindromul Conn

Pot preveni tensiunea arteriala mare?

Poate ca in majoritatea cazurilor aceasta afectiune nu se poate preveni, insa cu siguranta ajuta daca tii cont de factorii de risc prezentati mai sus. Pe cei care tin de comportamentul si alegerile tale ii poti influenta cu usurinta, asa ca analizeaza stilul tau de viata si ajusteaza-l in consecinta. 

Complicatiile hipertensiunii

Din pacate hipertensiunea poate genera complicatii grave. Cateva exemple sunt mentionate mai jos, de aceea este foarte important sa mergi regulat la control medical pentru a identifica din timp orice risc si sa iei tratamentul corespunzator la indrumarea medicului tau curant.

• Infarct miocardic
• Accident vascular cerebral
• Boala arterelor coronare
• Boala renală și insuficiența renală
• Boala arterială periferică
• Leziuni oculare
• Demență vasculara
• Complicații în timpul sarcinii

Pot sa ma vindec definitiv daca am tensiune mare?

In general, nu. Acest raspuns este valabil in cazul tensiunii primare, care odata diagnosticata va trebui gestionata pe toata durata vietii. Daca vorbim de o tensiune secundara, aceasta are sanse mari sa scada odata ce cauza este remediat.

Cum traiesc cu hipertensiunea astfel incat sa am o viata cat mai normala?

In primul rand, consientizeaza afectiunea pe care o ai si respecta riguros tratamentului dat de medic. Mergi la consult conform indicatiilor primate si colaboreaza in cadrul monitorizarilor periodice. Pentru o mai buna adaptare a tratamentului tau in timp, medicul iti poate recomanda sa iti iei din cand in cand tensiunea cu un aparat acasa, sau sa folosesti un holter tensiune pentru a monitoriza valorile pe un interval mai mare de timp. Acest pas este cel mai important lucru pe care il poti face pentru a resimti cat mai putin simptomele si efectele unei tensiuni crescute.

In continuare iti recomandam sa parcurgi cateva sugestii care sa te ajute la un stil de viata mai sanatos. Aceste indicatii pot ajuta, insa incearca sa nu exagerezi in nicio privinta in incercarea de a le respecta. E important sa duci o viata cat mai normala si mai echilibrata, fiind constient bineinteles ca moderatia este cheia pe termen lung.

• Alege o dieta sănătoasa, bogată în fructe, legume, cereale integrale și produse lactate cu conținut scăzut de grăsimi.
• Ai grija la greutatea ta, evitand obezitatea
• Redu consumul de sare (moderat, fara exagerari sau interdictii radicale). Acesta ar trebuie sa fie pana in 1.500 de miligrame pe zi.
• Consuma alimente bogate in potasiu, cum ar fi bananele, avocado și cartofii (cu coajă).
• Fa sport constant
• Consumul de alcool sa fie intotdeauna moderat, fara excese
• Cateva ponturi de alimente sau suplimente care pot ajuta (probiotice, seminte de in, ulei de peste, usturoi, ciocolata neagra, ceai, calciu, magneziu si in general alimente cu un continut scazut de carbohidrati).

Pentru consultatii si investigatii de specialitate te asteptam la CardioSuport cardiologie Timisoara. Contacteaza-ne pentru o programare la numerele de telefon mentionate pe site sau utilizand formularul online din sectiunea Contact.

Informatia prezentata are ca sursa primara cercetarile din domeniu expuse pe site-ul Cleveland Clinic.

Tensiune mare – totul despre hipertensiune arteriala - Cardio Suport.

Monitorizarea Holter ECG/24h este o înregistrare continuă a activității electrice a inimii pe parcursul a 24 de ore și furnizează informații importante despre frecvența cardiacă (numărul maxim, minim și mediu de batăi), ritm (bătăi ale inimii regulate sau neregulate), anomalii de conducere (pauze în activitatea electrică), modificări sugestive pentru afectarea fluxului sanguin de la nivelul arterelor inimii.

Montarea de Holter ECG

Pentru a obține această înregistrare se utilizează un dispozitiv care va fi pus într-o husă și prins cu ajutorul unei benzi textile în jurul trunchiului. Acesta este prevăzut cu 4 electrozi ce vor fi aplicați pe piept prin intermediul unor benzi adezive de mici dimensiuni. Este de preferat, ca pacientul să poarte în ziua respectivă o bluză lejeră, cu nasturi pentru a facilita plasarea dispozitivului și pentru a evita desprinderea ulterioară a electrozilor.

Pe parcursul monitorizării, pacientul își va efectua activitatea în mod normal, ca într-o zi obișnuită. Este important ca acesta să  noteze într-un carnet medicația administrată, ora și minutul la care apar anumite semne și simptome (palpitații, durere în piept, amețeală, pierderea stării de conștiență) și activitatea pe care o desfășura în acel moment (expunere la stres fizic sau emoțional)  pentru a se putea corela cu eventualele modificări apărute pe înregistrare.

Pentru a nu altera aparatul  și rezultatul monitorizării se va evita contactul acestuia cu apa (inclusiv transpirația excesivă). Cat si apropierea de dispozitive cu câmp magnetic sau zone de înaltă tensiune. De asemenea, telefoanele mobile ar trebui ținute la distanță.

După cele 24 ore, pacientul revine în serviciul medical pentru detașarea dispozitivului și pentru interpretarea înregistrării.

Monitorizarea Holter ECG/24H este necesară atunci când pacientul prezintă:

• semne și simptome precum palpitații, amețeală,  lipotimie (leșin) sau sincopă (pierderea stării de conștiență), angină pectorală (durere în piept);
• istoric recent de infarct miocardic acut, stop cardiorespirator resuscitat, accident vascular cerebral;
• predispoziție pentru aritmii maligne:  sindrom de QT lung,  sindroame de preexcitație. Sindrom Brugada, cardiomiopatie hipertrofică, cardiomiopatie dilatativă, cardiomiopatie aritmogenă de ventricul drept;
• istoric de aritmii și se urmărește evaluarea eficacității tratamentul medicamentos antiaritmic sau a procedurii de ablație.

Aspecte importante privind monitorizarea Holter ECG - Cardio Suport.

Testul indice glezna brat (IGB) este un test screening cu valoare prognostică, neinvaziv care apreciază existența și gradul de afectare arterială la nivelul membrelor inferioare. De asemenea, IGB are valoare prognostică, o valoare anormală a acestuia asociindu-se cu un risc crescut de apariția unor evenimente cardiovasculare cu risc vital (infarct miocardic, accident vascular cerebra).

Pentru realizarea testului IGB este necesară determeninarea tensiunii arteriale sistolice brahiale și  a celei pedioase sau tibiale posterioare (la nivelul ambelor brațe, respectiv gambe), cu ajutorul unui tensiometru și o sondă doppler continuu, cu ajutorul căreia se va percepe pulsul arterial. La momentul determinării, pacientul va fi în decubit dorsal (întins pe spate), relaxat. După obținerea valorilor tensionale, se va face un raport între tensiunea determinată la nivelul membrului inferior și cea de la membrul superior, de aceeași parte. În general, la membrul inferior tensiunea arterială este mai mare cu 10-15 mmHg.  Valorile normale sunt cuprinse între 0,9 și 1,3. IGB > 1,3 sugerează rigiditate arterială, iar IGB<0,9 indică boala arterială periferică.

Efectuarea IGB se indică la următoarele categorii de pacienți:

• Fumători;
• Cu istoric medical de hipertensiune arterială, diabet zaharat, dislipidemie, afectare vasculară în alt teritoriu (ex. ateromatoză carotidiană, boala coronariană), boală renală cronică;
• Care prezintă semne și simptome sugestive pentru boala arterială periferică: membre inferioare cu tegumente palide, reci, claudicație intermitentă (durere apărută în timpul mersului și care cedează în repaus, la nivelul gambei), puls arterial femural, tibial posterior, pedios diminuat sau absent, leziuni tegumentare ulcerative.

Testul IGB nu poate identifica localizarea leziunii. De aceea, după decelarea unei valori anormale a acestuia, sunt recomandate efectuarea unor investigații imagistice suplimentare  (ecografia vasculară, angio-CT, angio-RMN) sau chiar metode invazive de explorare precum angiografia.

Boala arterială periferică este o afecțiune invalidantă care se poate solda cu amputația membrului inferior de la diferite nivele, dacă nu este diagnosticată și tratată precoce. Soluțiile terapeutice constau în revascularizare pe cale intervențională ( angioplastie transluminală percutană cu balon sau stent) sau chirurgicală.

Pentru mai multe detalii despre efectuarea acestei ingestigatii consulta pagina Indice glezna brat din sectiunea Servicii si preturi CardioSuport.

Importanța testului indice glezna-brat (IGB) - Cardio Suport.

Renuntarea la fumat pare sa fie cea mai importantă intervenție ca și impact asupra propriei sanatati. Un fumător pe viață are o probabilitate de 50% de a muri din cauza fumatului și, în medie, va pierde 10 ani de viață, contrastând cu alti 3 ani cu hipertensiune arterială severă și alt 1 an cu hipertensiune arterială ușoară. Fumatul este o cauză stabilită a multor boli și este responsabil pentru 50% din toate decesele evitabile la fumători, jumătate dintre acestea cauzate de boli cardiovasculare. Riscul pe 10 ani de boli cardiovasculare letale este aproximativ dublat la fumători. Riscul relativ la fumătorii cu vârsta peste 50 de ani este de cinci ori mai mare decât la cei care nu fumează. Opinia personala imi spune ca acest numar este subestimat (probabil la fel de subestimat si la hipertensiune). Din propria experienta peste 90% din pacienții pe care i-am tratat cu infarct miocardic până in varsta de 40 de ani (numărul lor fiind in crestere) erau fumatori activi la acea data.

Am hotarat sa scriu acest articol pentru pacienții fumători care iau in calcul renuntarea la fumat si voi povesti o parte din propria experiența. Probabil toata lumea știe deja ca fumatul dauneaza grav sanatatii dar oare cat de mult? In prima parte prezint cateva date despre fumat și impactul lui asupra individului. Cei care nu au răbdare pot sari la partea cu sfaturi practice (CUM SA RENUNȚI LA FUMAT). Actiunea de renuntare la fumat este probabil una dintre cele mai dificile, prin prisma puterii adictiei, a presiunii grupului de prieteni in adolescenta, dar si a imposibilitatii de evaluare a efectului dăunător care vine dupa multi ani de la initierea consumului. Un sondaj din EuroAspire IV arata ca 50% din fumatorii care au avut un eveniment cardiac acut (infarct,accident vascular,ischemie acuta de picior) erau in continuare fumatori si dupa aparitia acestuia.

Ca un fost mare fumator ce ma consider (am reusit sa renunt in urma cu 10 ani), inteleg dificulatea acestei incercari Consider ca mi-au luat vreo 3 ani pana am reusit sa renunt complet, ani in care am avut multiple recaderi.
Motivul pentru care e atat de dificil sa te lasi de fumat pare sa fie legat de dopamina si de tipul de receptori de dopamina pe care ii avem la nivel cerebral. Exista multiple mutatii genetice care par sa se traduca in personalitati mai adictive sau mai putin adictive (gena DRD4). Asta e o posibila explicatie pentru usurinta prin care unii reusesc sa renunte aparent fara un efort deosebit. Personal, am cea mai adictie dintre aceste variatii genetice. Nu spun asta ca sa ma laud, ci ca o incurajare ca pana si cei cu ghinion la loteria genelor pot reusi cu suficient efort si strategie.

Cum sa te lasi de fumat?

Este extrem de importanta motivatia, fiecare persoana raspunzand la un alt tip de motivatie. Pentru unii conteaza costul financiar, pentru altii frica de boala si moarte prematura, pentru altii calitatea vietii sexuale etc. Important este sa gasesti cat mai multe elemente motivante si suport din partea partenerului de viata si familiei. Cred ca e important de pus in balanta continuu pe perioada primelor 6 luni ce castigi renuntand la fumat, de la castig financiar la castig in propria sanatate, iar la cei tineri care inca nu au copii la ce castig vor avea viitorii copii (nu doar din considerente financiare). Apar tot mai multe dovezi ca fumatul modifica calitatea spermei si nu doar predispune la infertilitate, dar copiii acestora par sa aiba usor deficit cognitiv fata de copiii nefumatorilor, iar acest efect se transmite generatiilor urmatoare.

Fumatul pare sa modifice epigenetic propriul organism dar va modifica si copiii nenascuti.
Pe mine m-a ajutat acest fapt ca motivatie pentru a renunța. Si, repet, cautati suport la partenerul de viata si familie. Ca si in orice mare incercare prin care veti trece, acesta este foarte important.

Probabil consilierea psihologica este de asemenea de mare ajutor. Dupa ce v-ati inarmat cu motivatie si un grup de suport o sa mentionez terapiile aprobate adjuvante care sa va sprijine in decizia de a renunta la fumat.

1. NRT (terapie de substitutie cu nicotina): guma, plasturi, spray. Datele statistice arata ca acest tip de medicatie va creste sansele de renuntare la fumat cu 50-70%. Experienta personala a fost pozitiva cu acest tip de terapie, dar nu din prima incercare. Am folosit plasturi, pentru ca guma nu am tolerat-o. Am modificat protocolul oficial de administrare care recomanda sa incepi cu doza initiala si dupa 2 luni jumate sa scazi 5 mg in prima saptamana, ulterior inca 5 mg in urmatoarea saptamana si la 3 luni sa renunti complet. Aceste doze sunt pentru plasturele de 15 mg. Am scazut treptat doza taind bucati din plasture (diferenta de doza sta in suprafata totala a plasturelui) si am continuat pana la 6 luni, peste perioada recomandata de producator.
   Nota: Cu ce plasture sa incepi. Cei care fumeaza un pachet pe zi probabil ar trebui sa inceapa cu 15 mg iar cei care fumeaza mai mult cu 25 mg. Din proprie experienta daca dupa aplicarea plasturelui apare senzatia de gat uscat doza e prea mare.
   Plasturele trebuie dat jos inaintea de a dormi altfel somnul va fi extrem de agitat.
   Ca si brand am folosit Nicorette. Am incercat si alte branduri din motive de disponibilitate dar nu am avut experienta pozitiva la acel moment.
2. Bupropion- nume commercial Zyban, Wellbutrin
   Acesta este un antidepresiv studiat pe renuntarea la fumat si poate fi asociat cu NRT avand efect sinergic. Trebuie reteta medicala pentru el. Personal nu l-am tolerat.
3. Varenicline = Champix sau Chantix
   Un medicament care se elibereaza pe baza de prescriptie medicala. Folosirea lui pare sa dubleze sansa de a renunta la fumat.
   L-am folosit si cu ajutorul lui am stat nefumator timp de 10 luni. Mentionez ca l-am folosit doar 1 luna (nu mi-a placut efectul advers pe care l-am avut desi, uitandu-ma retrospectiv, nu stiu daca era din cauza lui). Aveam asa zise vise lucide, imi tineam minte visele cu tot continutul lor. Desi consider ca a fost cel mai usor mod de a renunta la fumat, am decis sa folosesc NRT la urmatoarele incercari.

Sfaturi utile pentru renuntarea la tigari

• Motivatia personala si reamintirea a ceea ce castigi prin acest efort sustinut este extrem de importanta, probabil mai importanta decat medicatia.
• Feriti-va de contexte sociale care va vor predispune la a fumat.
• Crestere in greutate: Studiile zic ca cei care renunta la fumat iau in greutate 5 kg in medie. Exista multiple teorii ce incearca sa explice de ce se intampla asta. Cred ca la majoritatea oamenilor nu e vorba de o scadere a metabolismului bazal, ci de o crestere dramatica a consumului de dulciuri, zaharul fiind un alt activator al sistemului dopaminergic. M-am ferit de asta in experienta personala facand activitati fizice regulate, incercand sa schimb adictia de nicotina cu adictia de miscare. Acest lucru ajuta si la consumarea energiei in plus pe care o veti avea.
• Daca totusi ati fumat nu inseamna ca ati pierdut lupta. E doar o data, reveniti la a fi nefumator. Spun asta pentru ca in cazul meu fiecare recadere a fost dupa ce am fumat o tigara. La momentul acela mintea iti juca feste si te face sa revii la aceleasi obiceiuri si cantitati precum cele de dinainte.

Mult succes si nu renuntati la ideea de a renunta la fumat. Nu toti reusesc din prima incercare, insa cu perseverenta veti fi mai aproape de reusita.

Pentru anumite informatii din articol am folosit ca sursa stiintifica detaliile prezentate aici si aici.

Despre renuntarea la fumat - Cardio Suport.