Daca ai suferit de infarct miocardic sau ai pe cineva drag care a suferit de asa ceva, cu siguranta ai o multime de intrebari despre cauze, tratament si despre cum continua viata dupa o astfel de incercare.
La ce sa fii atent, ce sa eviti si ce stil de viata sa adopti, astfel incat sa nu mai experimentezi astfel de afectiuni si sa duci un trai cat mai aproape de normal. In articolul de fata te ajutam cu raspunsuri la cele mai frecvente intrebari pe care le-am primit de-a lungul timpului despre infarct si speram sa te ajute sa intelegi mai bine aceasta boala si cum iti poate afecta viata ta si a celor dragi.
Ce este infarctul?
Infarctul miocardic (comun numit atac de cord) este o boala extrem de periculoasă cauzata de lipsa fluxului sanguin către mușchiul inimii. Lipsa circualtiei sangelui poate fi generata de mai multi factori, dar cel mai adesea din cauza unui blocaj în una sau mai multe dintre arterele inimii. Blocarea este de obicei cauzata de acumulări de grăsimi, colesterol și alte substanțe în arterele coronare ale inimii. Depunerile de grăsimi care conțin colesterol sunt numite plăci, iar acumularea de mai multe placi are denumirea de ateroscleroza. Uneori, una dintre placi se poate rupe, formand un cheag care blochează fluxul sanguin. Dacă fluxul sanguin nu este restabilit rapid, un atac de cord poate cauza daune permanente inimii și decesul.
Simptome infarct miocardic
Semnele unui atac de cord pot varia de la persoana la persoana, anumiti oameni avand simptome usoare, altii mai grave si altii deloc (sau aproape deloc). Unele atacuri de cord apar brusc, insa in multe situatii oamenii au diferite semne care trebuie sa ii alerteze cu cateva zile sau cateva ore in avans. Cu cat mai repede se intervine medical intr-o astfel de afectiune, cu atat mai mari sunt sansele de supravietuire si de recuperare. Simptomele unui atac de cord pe care persoanele le descriu cel mai des includ:
- Durere în piept (se poate simti ca o presiune, strângere, durere sau junghi). Aceasta poate fi ușoară, ca un disconfort sau o greutate, sau poate fi severă și să se simtă ca o durere puternica. Poate începe în piept și să se răspândească spre alte zone precum brațul stâng (sau ambele brațe), umăr, gât, maxilar, spate sau în jos către talie
- Dificultăți în respirație
- Oboseală
- Grețuri sau disconfort stomacal
- Palpitații ale inimii
- Transpirații
- Senzație de amețeală, vertij sau leșin
- Probleme cu somnul (insomnie)
- Anxietate
De asemenea, exista si unele diferente intre simptomele resimtite de femei fata de cele resimtite de persoanele de sex masculin. Chiar daca nu este o regula generala, statistic s-a observat ca anumite semnale sunt mai prezente la persoanele de sex masculin, in timp ce femeile raporteaza mai des alte simptome.
Simptome infarct barbati
La modul general, barbatii acuza mai des simptome precum durerea in piept, durerea sau presiunea care se resimte profund in partea superioara a corpului (spate, gat, umar, brat), stare de oboseala pana la epuizare, ameteli si transpiratii.
Simtome infarct femei
Cercetările medicale recente au arătat că femeile manifesta intr-un procent mult mai mic simptome precum durere în piept sau disconfort stomacal (senzatie de indigestie). Femeile pot avea simptome atipice cum ar fi durere scurtă sau ascuțită simțită în gât, braț sau spate. Ele sunt mai predispuse să experimenteze lipsa de respirație, oboseală și insomnie care incep cu ceva timp inainte de un atac de cord.
De la ce faci infarct?
Cauza principala a atacurilor de cord este ateroscleroza sau boala arterelor coronare, adica pe scurt blocarea partiala sau totala a arterelor care alimentează inima. Acest lucru se întâmplă de obicei din cauza unor depozite (ateroame) acumulate pe peretii vaselor de sange. Uneori, depunerile de placă din interiorul arterelor coronare se pot rupe, iar un cheag de sânge poate bloca locul unde a avut loc ruptura. Dacă respectivul cheag blochează artera, aceasta poate priva mușchiul inimii de sânge și poate provoca un atac de cord.
Cateva cauze infarct mai putin intalnite (aproximativ 5% din totalul atacurilor de cord) sunt cele de mai jos:
- Spasm al arterei coronare, adica o strângere severă a unui vas de sânge care nu este blocat.
- Condiții medicale rare: Un exemplu ar fi orice boală care cauzează îngustarea neobișnuită a vaselor de sânge.
- Anumite infecții. COVID-19 și alte infecții virale pot cauza daune mușchiului inimii.
- Disecția spontană a arterei coronare (cauzată de o lacrimă în interiorul unei artere coronare).
- Obstrucție provocata dintr-o alta zona a corpului: Un cheag de sânge sau o bula de aer (embolie) care rămâne blocată într-o arteră coronară.
- Dezechilibru de electroliți
- Tulburări alimentare: De-a lungul timpului, acestea pot deteriora inima și, în cele din urmă, pot rezulta într-un atac de cord.
- Cardiomiopatie de stres.
- Arterele coronare anormale (un defect congenital de inimă cu care te-ai născut, unde arterele coronare sunt în poziții diferite decât în mod normal în corp. Compresia acestora cauzează un atac de cord).
Mai mulți factori de risc pot contribui la un raspuns exhaustiv pentru intrebarea “De la ce faci infarct?”, desi unii dintre acestia nu stau din pacate in controlul nostru.
- Vârsta și sexul: Riscul de atac de cord crește pe măsură ce îmbătrânim (barbatii au un risc mai mare dupa varsta de 45 ani iar femeile dupa vasta de 50 ani).
- Istoricul familial de boli de inimă: Dacă ai parinti sau frati/surori cu istoric de boli de inimă sau atac de cord riscul tau creste, genetica avand in general un rol important.
- Alte boli pe care le ai (ex diabetul, obezitatea, hipertensiunea arteriala ce poate cauza leziuni ale arterelor coronare, colesterolul sau trigliceridele mari, tulburările alimentare, sindromul metabolic, condiții autoimune cum ar fi artrita reumatoidă sau lupusul)
- Stresul: Stresul emoțional excesiv poate contribui la riscul de atac de cord.
- Stilul de viață: Vesta buna este ca acest factor sta in controlul nostru pe deplin. Fumatul, lipsa de activitate fizică, consumul excesiv de alcool și utilizarea drogurilor influenteaza masiv riscul de atac de cord.
Cum se diagnosticheaza un atac de cord?
In primul rand trebuie sa stii ca infarctul miocardic este o afectiune grava, urgenta, care netratata imediat pune viata in pericol. Daca observi semne de infarct la tine sau la cineva din jurul tau solicita urgent asistenta medicala. Pe langa un consult clinic, verificarea pulsului, nivelului de oxigen din sânge, a tensiunii arteriale, ascultarea sunetelor inimii și plămânilor, medicul va apela si la unele dintre investigatiile de mai jos pentru a pune un diagnostic.
- Analize de sânge: În timpul unui infarct, deteriorarea celulelor musculare cardiace aproape întotdeauna provoacă apariția unui marker in sange, denumit troponina cardiacă.
- Electrocardiograma (EKG sau ECG): Aceasta este unul dintre primele teste care se fac atunci cand se suspecteaza un infarct.
- Ecocardiogramă: Folosind ultrasunete (unde sonore de înaltă frecvență), o ecocardiogramă generează o imagine a interiorului și exteriorului inimii pentru o mai buna claritate asupra situatiei curente.
- Angiogramă: Acest test arată zonele cu flux sanguin redus sau inexistent.
- Tomografia computerizată cardiacă (CT): Acest test face o scanare foarte detaliată a inimii
- RMN cardiac
- Scanări nucleare ale inimii: Asemănătoare cu angiografia, aceste scanări folosesc un colorant radioactiv injectat în sânge. Ce le deosebește de angiogramă este că folosesc metode îmbunătățite pe computer cum ar fi tomografia computerizată (CT) sau tomografia cu emisie de pozitroni.
Tratament infarct miocardic
Tratamentul infarctului miocardic presupune restabilirea cât mai rapida a fluxului sanguin către mușchiul cardiac afectat. Acest lucru se poate realiza prin diferite metode, explicate in continuare in functie de categorie.
- Oxigen suplimentar fie prin tub sub nas, fie prin masca aplicata peste nas si gura
- Medicamente infarct
- Medicamente impotriva cheagurilor de sange (in primele ore dupa infarct)
- Anticoagulante (de ex aspirina și alte medicamente care subțiază sângele)
- Nitroglicerina: Acest medicament ameliorează durerea toracică și determină dilatarea vaselor de sânge, astfel încât sângele să poată trece mai ușor
- Medicamente antiaritmii: pentru a preveni sau remediat disfuncții în ritmul normal al bătailor inimi
- Medicamente impotriva durerii (de ex morfina)
3. Interventii chirurgicale
- Intervenție coronariană percutanată – o procedura prin care medicii restabilesc circulația către mușchiul cardiac afectat printr-un dispozitiv bazat pe cateter introdus într-un vas de sânge mare. Cu cat mai repede se intervine cu aceasta procedura, cu atat sansele de supravietuire sunt mai mari. Prin aceasta interventie se plaseaza adesea un stent la locul blocării arterei pentru a ajuta la menținerea arterei deschise, astfel încât să nu se producă o altă blocare în același loc.
- Grefă de bypass a arterei coronare – se foloseste in cazul blocarilor severe ale arterelor coronare, prin interventia chirurgicala cu o grefă de bypass a arterei coronare. Aceasta procedura implică folosirea unui vas de sânge din altă parte a corpului pacientului (de obicei din piept, braț sau picior) pentru a redirecționa sângele catre inima ocolind una sau mai multe secțiuni de arteră blocată.
Cat traiesti dupa infarct? Si cum?
O intrebare extrem de comuna pentru pacientii care au suferit un atac de cord sau pentru rudele acestora. Desigur, nimeni nu poate raspunde cu precizie la intrebarea cat traiesti dupa infarct, insa e bine sa stii cateva informatii cheie dupa care sa te ghidezi in continuare pentru o viata cat mai lunga si mai echilibrata.
În general, simptomele atacului de cord ar trebui să scadă pe măsură ce primești tratament. Este probabil să te simti slabit si mai obosit în timpul șederii în spital și o scurta perioada după, dar pe urma ar trebui sa iti recuperezi fortele treptat. Recuperarea după un atac de cord după părăsirea spitalului depinde de severitatea atacului de cord, de cât de repede a început tratamentul, de metodele utilizate și de starea ta de sănătate anterioara. În general, majoritatea persoanelor se pot întoarce la muncă sau își pot relua activitățile obișnuite între două săptămâni și trei luni după atacul de cord.
Medicul tau iti va da îndrumări privind odihna, medicamentele de luat si modul de recuperare, în funcție de metoda de tratament prin care s-a intervenit in cazul tau specific (medicamente, Intervenție coronariană percutanată sau grefa de bypass a arterei coronare sau o combinatie a acestora).
In general femeile mai tinere sub vârsta de 45 de ani au un prognostic mai bun decât bărbații de vârstă similară. Oamenii de știință cred că acest lucru se datorează efectelor protectoare ale estrogenului asupra inimii. Cu toate acestea, după ce menopauza se încheie și beneficiile protectoare ale estrogenului dispar, femeile se confruntă statistic cu rezultate mai rele decât bărbații.
Indiferent de sexul tau, daca ai suferit un atac de cord trebuie sa stii insa ca ai un risc ceva mai mare de a avea o altă asemenea experiență. De aceea, medicul tau te va chema cu siguranta la controale periodice si iti va recomanda sa faci analize de sange si investigatii specifice recurent, ecografii, ECG sau teste de efort (explicatii mai detaliate mai jos). Urmeaza cu rigurozitate toate indrumarile primate pentru a evita posibile probleme in viitor.
ECG si ecocardiografie: Folosite si la diagnosticarea unui atac de cord, acestea pot evalua efectele atacului de cord și pot determina dacă ai suferit daune permanente la inimă. De asemenea, pot căuta semne ale problemelor cardiace și circulatorii care cresc șansa atacurilor de cord viitoare.
Test de efort: Aceste teste cardiace care au loc în timp ce faci exerciții pot arăta probleme care se evidențiază doar atunci când inima ta lucrează mai intens.
În plus, este foarte important sa iei tratamentele indicate de medic pe termen lung. O monitorizare atenta a situatiei tale medicale post infarct va reduce riscurile associate si eventualele complicatii care ar putea interveni, asa ca aloca timp pentru aceste aspecte.
Cum previi un (nou) atac de cord?
Indiferent ca ai avut deja acest diagnostic sau te intereseaza ce poti face astfel incat sa previi aparitia unui infarct miocardic, iti recomandam sa respecti indrumarile de mai jos pentru un stil de viata cat mai sanatos (evident, in plus fata de a tine legatura constant cu medicul tau, a respecta tratamentul si a te prezenta la toate controalele necesare).
- Exerciții fizice regulate: Fa sport regulat, fara a exagera. Cel putin 150 de minute de activitate aerobă de intensitate moderată sau 75 de minute de activitate intensa viguroasă pe săptămână sunt considerate optime de specialistii in domeniu.
- Ai grija la dieta ta si mentine o greutate optima a corpului. Pune accent pe fructe, legume, cereale integrale și proteine slabe
- Tine sub observatie atenta alte afectiuni care pot influenta inima: (probleme de colesterol, tensiune arterială și diabet)
- Evita tutunul sau redu pe cat posibil cantitatile si frecventa acestuia: Renunțarea la fumat reduce semnificativ riscul de atac de cord.
- Redu stresul: Tehnici cum ar fi yoga, respirația profundă, meditația și chiar exercițiile regulate pot ajuta la gestionarea stresului.
Daca ai nevoie de un medic cardiolog Timisoara te asteptam la cabinetul de cardiologie CardioSuport Dr. Volcescu Adrian. Echipa noastra iti sta la dispozitie pentru consultatii si investigatii cardiologice, atat cu plata integrala cat si gratuite cu bilet de trimitere, prin decontare de catre CNAS. Pentru detalii te ne poti contacta telefonic sau prin formularul online de pe site. Multa sanatate!
Informatia prezentata are ca sursa primara cercetarile din domeniu expuse pe site-ul Cleveland Clinic.
- 
1 thought on “Infarct miocardic – cauze, simtome, tratament si mod de viata dupa un atac de cord”
Multumesc, informatii foarte utile ❤️🩹