Ce este insuficienta cardiaca?
Insuficiența cardiaca este o afectiune în care inima nu poate pompa sânge suficient de bine pentru a satisface nevoile corpului. Din acest motiv, inima nu poate gestiona cantitatea de sânge pe care ar trebui să o facă in mod normal, iar sângele se acumulează în alte părți ale corpului, cum ar fi în plămâni, picioare și tălpi. De multe ori aceasta afectiune este descrisa sub termenul de insuficienta cardiaca congestiva, termenul „congestiv” facand referire la acumularea de lichid în diverse părți ale corpului, ca urmare a stagnării sângelui în venele care se întorc la inimă.
Insuficiența cardiacă începe de obicei in camera inferioară stângă a inimii, numită ventriculul stâng, dar poate afecta și partea dreaptă, numita ventricul drept, sau uneori ambele parti ale inimii. Pentru a fi mai usor de urmarit, iata care sunt cele 4 tipuri ale insuficientei cardiace, conform American Heart Association.
Tip | Descriere |
Insuficienta cardiaca stanga | Afectează camera inferioară stângă a inimii, numită ventriculul stâng. Lichidul se poate întoarce în plămâni, provocând dificultăți de respirație. |
IC Stanga sistolică | Ventriculul stâng nu poate să se strângă la fel de puternic pe cât ar trebui si Inima nu poate pompa suficient sânge în corp. |
IC Stanga diastolică | Ventriculul stâng nu se poate relaxa sau umple complet. |
Insuficienta cardiaca dreapta | Afectează camera inferioară dreaptă a inimii, numită ventriculul drept. Lichidul se poate întoarce în burtă, picioare și tălpi, provocând umflături. |
Insuficientei cardiace i se atribuie mereu si un anumit grad de risc (acestea variază de la a avea un risc ridicat de a dezvolta insuficiența cardiacă până la a avea insuficiența cardiacă avansată).
Aceste grade sunt representative pentru a avea o imagine mai clara asupra gravitatii afectiunii pentru fiecare individ si se mai numesc clase (de la 1 la 4 conform Asociației Cardiace din New York (NYHA) sau stadii (de la A la D conform Colegiului American de Cardiologie/Asociației Americane a Inimii.
Clasa / Stadiu | Descriere |
Insuficienta cardiaca gradul 1 Clasa 1 / Stadiu A | Există factori de risc ai insuficientei cardiace (istoric familial sau existenta uneia sau mai multor afectiuni precum boala arterelor coronare, hipertensiune, diabet, sindrom metabolic, istoric de febra reumatica / cardiomiopatie / medicamente pentru cancer / consum de alcool. Pacientul nu are inca niciun semn sau simptom de insuficienta cardiaca. |
Insuficienta cardiaca gradul 2 Clasa 2 / Stadiul B | Pacientul este diagnosticat cu insuficienta cardiaca (ventriculul stâng nu funcționează bine / este structural anormal. Pacientul nu are semne simptome evidente (in unele cazuri doar la efort puternic se simte o oboseala sau dificulatate la respiratie). |
Insuficienta cardiaca gradul 3 Clasa 3 / Stadiul C | Pacientul este confirmat cu aceasta afectiune si a avut sau are simptome ce ii afecteaza viata. |
Insuficienta cardiaca gradul 4 Clasa 4 / Stadiul D | Cea mai severa forma de insuficienta cardiaca, atunci cand apar simptome grave ce de multe ori nu se imbunatatesc in ciuda tratamentului. |
Insuficienta cardiaca se poate vindeca?
Din pacate, nu, nu există un tratament care sa vindece insuficienta cardiaca, aceasta fiind o boala cronica. Pe măsură ce mușchiul inimii pompează mai puțin sânge către organe apare următorul stadiu al insuficientei cardiace. Deoarece nu se poate ameliora gradul de afectare a inimii, scopul tratamentului este acela de a incetini / a impiedica avansarea rapida spre stadiile grave ale bolii, tinand pe cat posibil simptomele sub control.
Cu îngrijirea potrivită, insuficiența cardiacă nu va impiedica pacientii sa duca o viata cat de cat normala. Prognosticul va depinde de aspect precum simptomele resimtite, cat de bine functioneaza muschiul cardiac, cat de bine raspunde organismul la tratament si ca de bine respecta fiecare persoana schema de tratament recomandata.
Tratamentul pentru fiecare stadiu este stabilit numai de catre medic si trebuie urmat ca atare. Mai multe detalii despre acesta sunt disponibile in continuarea acestui articol.
Simptomele insuficientei cardiace
Uneori semnele acestei afectiuni apar lent, alteori brusc, luand pacientii prin surprindere. Din păcate, insuficiența cardiacă congestivă de obicei se agravează în timp, motiv pentru care este posibil să apara mai multe simptome sau sa creasca severitatea acestora.
Printre cele mai frecvente simptome se numara:
- Dificultatea de a respira la efort sau in pozitie orizontala (de ex in timpul noptii)
- Bătăi rapide sau neregulate ale inimii, palpitatii
- Respirație șuierătoare.
- Oboseală și slăbiciune
- Capacitate redusă de a face exerciții fizice.
- Nevoia de a urina în timpul noptii
- Umflături gleznelor și a picioarelor.
- tuse care nu dispare sau o tuse care aduce mucus alb sau roz cu pete de sânge.
- Creștere rapidă în greutate din acumularea de lichide.
- Pierderea apetitului sau stomac deranjat (grețuri).
- Dificultate de concentrare sau scăderea vigilenței.
- Umflarea zonei abdominale.
- Durere în piept dacă insuficiența cardiacă este cauzată de un atac de cord.
Cauzele bolii
- Boala arterelor coronare – cea mai comună cauză a insuficienței cardiace. Boala rezultă din acumularea de depozite grase care ingusteaza arterele reducand fluxul sanguin
- Atacul de cord – blocarea unei artere care alimentează inima
- Boală cardiacă congenitală – Dacă inima și camerele sau valvele acesteia nu s-au format corect, celelalte părți ale inimii trebuie să lucreze mai mult pentru a pompa sânge.
- Tensiune arterială mare – această condiție forțează inima să lucreze mai mult decât ar trebui pentru a pompa sânge prin corp. În timp, munca suplimentară poate face mușchiul inimii prea rigid sau prea slab pentru a pompa corect sângele.
- Cardiomiopatia (genetică sau virală)
- Aritmia – Ritmurile cardiace neregulate pot determina inima să bată prea repede sau prea incet, creând muncă suplimentară pentru inimă
- Alte boli. Unele boli pe termen lung pot contribui la insuficiența cardiacă cronică. Exemple sunt diabetul, infecția cu HIV, o tiroidă hiperactivă sau hipoactivă, sau o acumulare de fier sau proteină.
- Boala renală
- Chimioterapia
- Reacții alergice
- Cheaguri de sânge în plămâni
- Infecții severe
- Utilizarea anumitor medicamente
- Viruși care atacă mușchiul inimii
Pe langa aceste cauze principale, mai pot exista niste factori de risc importanti:
- Varsta mai inaintata
- Stil de viață sedentar
- Fumatul
- Consumul de alcool
- Consumul de alimente bogate in sare și grăsimi
- Un istoric familial de insuficienta cardiaca
- Apneea în somn. Această incapacitate de a respira corect în timpul somnului duce la niveluri scăzute de oxigen în sânge și un risc crescut de aritmii. Ambele probleme pot slăbi inima.
- Obezitatea
Analize pentru insuficienta cardiaca
In primul rand, in cadrul consultatiei cardiologice este necesar sa ii spui medicului toate simptomele și istoricul medical pe care il ai. Doctorul cardiolog va verifica daca exista semne de insuficienta cardiacă congestiva șau alte boli care ar putea slabi mușchiul cardiac printr-un examen clinic. Ascultarea plamanilor si inimii cu stetoscopul pentru a verifica eventuale sunete sau sufluri, palparea abdomenului sau a venelor gatului sunt si ele verificari uzuale intr-o astfel de consultatie.
Pe langa acestea, se mai fac analize medicale care duc la o imagine clara a inimii si a stadiului de afectare, daca este cazul:
- Teste de sânge ce pot verifica peptidul natriuretic de tip B (BNP) și forma sa inactivă, N-terminal pro-B-type natriuretic peptide (NT-proBNP) – o proteina produsă de inimă și vasele de sânge. În cazul insuficienței cardiace, nivelul acestei proteine crește
- Radiografie toracică. Imaginile cu raze X pot arăta starea plămânilor și inimii
- Electrocardiograma (ECG sau EKG). Acest test rapid și nedureros înregistrează semnalele electrice din inimă
- Ecocardiogramă. Acest test arată mărimea și structura inimii și a valvelor inimii și fluxul sanguin prin inimă.
- Fracția de ejecție. Fracția de ejecție este o măsurare a procentului de sânge care părăsește inima dumneavoastră de fiecare dată când se contractă. Această măsurare se ia în timpul unei ecocardiograme. Rezultatul ajută la clasificarea insuficienței cardiace și la ghidarea tratamentului. O fracție de ejecție de 50% sau mai mare este considerată ideală. Dar chiar si in cazul unei valori considerate optim, poate fi vorba despre insuficiență cardiaca.
- Teste de efort sau teste de stress – acestea arata cum răspunde inima la activitatea fizică
- RMN cardiac – acest test folosește câmpuri magnetice și unde radio pentru a crea imagini detaliate ale inimii.
- Angiogramă coronariană. Acest test ajută la identificarea blocajelor în arterele inimii. Medicul introduce un tub lung, subțire și flexibil numit cateter într-un vas de sânge, de obicei în zona inghinală sau încheietura mâinii, ce este apoi ghidat către inimă. Un lichid colorant curge prin cateter către arterele inimii, acesta ajutand arterele să apară mai clar pe cadrele urmarite pe aparat.
- Biopsie miocardică – medicul îndepărtează bucăți foarte mici din mușchiul inimii pentru examinare. Acest test poate fi efectuat pentru a diagnostica anumite tipuri de boli ale mușchiului cardiac care cauzează insuficienta cardiaca.
- Testare genetică
Tratamentul acestei afectiuni ale inimii
Tratamentul depinde de tipul de insuficienta cardiaca, de stadiul ei si de cauza care a stat la baza aparitiei afectiunii. In mod evident, acesta trebuie prescris neaparat de medic, automedicatia fiind una dintre cele mai mari erori facute de pacienti, avand uneori cauze fatale.
Gradul 1 / Clasa 1 / Stadiul A
Inhibitor al enzimei de conversie a angiotensinei (ACE-I) sau un blocant al receptorului de angiotensină II (ARB) in cazul bolii arteriale coronariene, diabetului, tensiunii arteriale mari sau alte afectiuni vasculare sau cardiace. Aceste medicamente relaxează vasele de sânge pentru a scădea tensiunea arterială, îmbunătăți fluxul sanguin și a reduce efortul inimii.
Exerciții regulate si stil de viata activ, tratament pentru hipertensiune si colesterol, evitarea fumatului si alcoolului.
Gradul 2 / Clasa 2 / Stadiul B
Toate cele mentionate mai sus la stadiul 1 / A, impreuna cu recomandarile de mai jos:
- Inhibitor al enzimei de conversie a angiotensinei (ACE-I) sau blocant al receptorului de angiotensină II (ARB) dacă fractia de ejectie este < 40%
- Beta-blocante dacă a existat in trecut un infact miocardic atac de cord valoarea fractiei de ejectie este < 40% (dacă nu e deja unul inclus in tratamentul obinuit). Aceste medicamente încetinesc ritmul cardiac și scad tensiunea arterială. Ele reduc simptomele insuficienței cardiace și ajută inima să funcționeze mai bine.
- Antagonist al aldosteronului dacă a existat in trecut un atac de cord sau dacă fractia de ejectie este < 35%
- Posibila intervenție chirurgicala pentru blocarea arterei coronare, atac de cord, boală valvulară (repararea sau înlocuirea valvei) sau boală cardiacă congenitală.
Gradul 3 / Clasa 3 / Stadiul C
Toate cele mentionate mai sus la stadiul 2 / B impreuna cu recomandarile de mai jos:
- Inhibitori ai transportului de glucoză și sodiu de tip 2 (SGLT2i) – Aceste medicamente ajută la scăderea nivelului de zahăr din sânge si de obicei sunt prescrise pentru a trata diabetul de tip 2. Aceste medicamente includ canagliflozin, dapagliflozin (Farxiga probabil este cel mai cunoscut) și empagliflozin.
- Combinație de hidralazină/nitrat dacă alte tratamente nu opresc simptomele (in anumite cazuri)
- Medicamente care încetinesc ritmul cardiac dacă pulsul este > 70 bătăi pe minut și simtomele persista. Digoxin de exemplu ajută inima să se strângă mai bine pentru a pompa sânge. De asemenea, tinde să încetinească bătăile inimii. Digoxina reduce simptomele insuficienței cardiace si este foarte probabil să fie administrat pentru fibrilația atrială.
- Diuretice – aceste medicamente determina urinarea frecventa, ajutand la prevenirea acumulării de lichide în corp. Diureticele scad lichidul din plămâni, astfel încât fac mai facila respiratia. Unele diuretice fac ca organismul să piardă potasiu și magneziu, iar medicul poate recomanda suplimente pentru a trata acest lucru.
- Restricție de sare în dieta
- Monitorizarea zilnica a greutatii (> 2 kg acumulate de la o zi la alta ridica semne de intrebare si trebuie consultat un medic)
- In anumite cazuri se impune pacemaker biventricular sau defibrilator cardiac implantabil.
Gradul 4 / Clasa 4 / Stadiul 4
Toate cele mentionate mai sus la stadiul 3 / C impreuna cu optiuni de tratament avansate precum:
- Transplant de inimă
- Dispozitive de asistare ventriculară
- Chirurgie cardiacă
- Infuzie continuă de medicamente inotrope
Desigur, lista de mai sus este orientativa. Medicul cardiolog poate recomanda si alte medicamente, in functie de simptome specifice. De asemenea, poate schimba recurent dozele, mai ales la inceputul unui tratament sau daca exista modificari ale starii de sanatate. Totodata, in cazurile mai grave de ale insuficientei cardiace poata fi necesara utilizarea oxigenului suplimentar pentru o perioadă lungă de timp.
Care sunt complicatiile?
Dacă ai primit diagnosticul de insuficienta cardiaca, este important să mergi la controale medicale regulate, chiar dacă simptomele se îmbunătățesc. Medicul tau este cel mai in masura sa poate examina stadiul actual si sa faca investigatiile necesare pentru a preveni complicatiile.
In principiu complicațiile insuficienței cardiace depind de vârsta, de sănătatea generală și de severitatea stadiului in care este fiecare pacient incadrat. Principalele complicatii consta in bătăi neregulate ale inimii, stop cardiac subit, probleme la valvele inimii, acumularea de lichid în plămâni, hipertensiune pulmonară, deteriorarea sau insuficiența renală, deteriorarea ficatului si malnutriție.
Cat traiesti cu insuficienta cardiaca?
Un studiu citat pe site-ul Cleveland Clinic afirmă că persoanele cu insuficiență cardiacă congestivă au o durată de viață cu 10 ani mai scurtă decât cei care nu sufera de aceasta afectiune. Un alt studiu a arătat că ratele de supraviețuire ale persoanelor cu insuficiență cardiacă cronică erau
- 80% până la 90% pentru 1 an
- 50% până la 60% pentru 5 ani
- 30% pentru 10 ani
Un alt studiu mentionat pe site-ul aceleiasi clinici a concluzionat că persoanele care au avut insuficiență cardiacă aveau durate de viață așteptate cuprinse între 3 și 20 de ani după spitalizare, în funcție de diferiți factori precum vârsta, sexul si stilul de viata.
Insuficienta cardiaca este o boala grava care odata descoperita trebuie tinuta atent sub observatie, pentru a incetini pe cat posibil evolutia ei catre stadiile avansate. Fiecare pronostic este diferit in functie de o multime de factori care contribuie la speranta de viata a fiecarui pacient, asa ca daca ai fost diagnosticat cu aceasta boala asigura-te ca respecti indicatiile medicului si ca duci un stil de viata adecvat.
Pentru consultatii si investigatii cardiologice va asteptam la cabinetul de cardiologie CardioSuport. Puteti face rapid o programare telefonic sau completand formularul online de Contact.
Acest articol este documentat folosind informatiile publicate de Cleveland Clinic si Mayo Clinic, repere internationale in stiinta si cercetarile de calitate in domeniul medical.
- 